Start-up-urile Bisericii

Postat la 26 Noiembrie 2009 in Economie

În vreme de criză, când unii trag obloanele, organizaţii al căror scop declarat este altul decât profitul deschid afaceri. Faptul că numărul firmelor înfiinţate de cultele religioase în România a crescut cu o treime e mai mult decât un subiect de presă inedit, e o tendinţă. Ce efecte va avea multiplicarea modelului „manager în sutană”, aşa cum îl numea un ziar pe Patriarhul Daniel?

de Călin Cosmaciuc

Precizare: acest documentar se referă în principal la Biserica Ortodoxă Română din următoarele motive: 87 la sută dintre români sunt ortodocşi, iar BOR are o influenţă considerabilă şi, probabil, cea mai mare avere dintre cultele religioase de la noi. Presa.nu nu doreşte să emită judecăţi asupra activităţilor economice ale Bisericii. Materialul este doar o sinteză a acestora.

O informaţie despre creşterea numărului afacerilor gestionate de culte a primit o replică dură din partea BOR. Într-un comunicat postat pe site-ul revistei Capital, la secţiunea comentarii a articolului „Afacerile Bisericii: Cu Biblia într-o mână şi cu facturierul în cealaltă”, Patriarhia a răspuns: „Biserica Ortodoxă Română a avut înainte de regimul comunist admirabile instituţii de chivernisire a averilor sale (Casa Bisericii, Epitropii, Eforii, Fundaţii), care îi permiteau să susţină şcoli, spitale, orfelinate, familii sărace ş.a. Ca atare, de ce trebuie să ne conducem doar după clişeul unor jurnalişti cu mentalitate comunistă şi anticlericală?”

De fapt, autorul articolului a surprins corect o tendinţă şi odată cu ea expansiunea unei lumi, fie ea provenind din culte diferite - ortodox, catolic, protestant -, însă liderii BOR au fost deranjaţi de o interpretare: preoţii „au prins gustul profitului”. Explicaţia lor, menită să închidă polemica, e că, afectată indirect de criză prin micşorarea donaţiilor, Biserica a hotărât - pentru a se putea întreţine şi pentru a face acte de caritate - să se descurce singură, deschizând noi afaceri, pe lângă cele existente deja. De aceea liderii BOR sunt deranjaţi atunci când biserica este „privită ca un holding” sau când văd prin ziare un titlu precum „Dumnezeu SRL”, explică Florian Bichir, jurnalist specializat în probleme religioase.

Un scurt istoric e necesar:

• în anii '90 BOR a deschis câteva firme pentru vânzarea obiectelor de cult - icoane, lumânări şi altele. În ceea ce priveşte lumânările, biserica revendică monopolul, în timp ce firme „laice” contestă acest drept.
• în 2007, conform unei estimări Business Standard, (alte date aici) BOR avea venituri de 90 de milioane de euro anual din donaţii şi activităţi comerciale; o avere de 3 miliarde de euro; o avere potenţială de 10 miliarde de euro luând în calcul proprietăţile (terenuri, păduri, imobile) şi piesele de tezaur revendicate.
• în acelaşi an, odată cu moartea Patriarhului Teoctist, la conducerea BOR a fost ales IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, cel care a înfiinţat pe lângă mitropolie firme pentru administrarea bunurilor bisericii: terenuri, clădiri, hoteluri, o fabrică de cherestea, dar şi un trust media. Mitropolitul a preluat scaunul de Patriarh lăsând în urmă cea mai bogată mitropolie din ţară.
• Potrivit Capital, raportat la numărul de credincioşi, deşi în creştere, ortodoxia rămâne cea mai slab reprezentată în ceea ce priveşte numărul de firme: 48 la sută din totalul firmelor deţinute de culte sunt ale entităţilor BOR (în timp ce 87 la sută din populaţie este ortodoxă). Catolicii au 23 la sută din firme, la un procent de credincioşi de 5,6. Protestanţii au 20 la sută din firme, la 4 la sută din populaţie.

Pe lângă terenuri, păduri şi imobile (mare parte provenite din retrocedări, altele din tranzacţii imobiliare), cultele deţin hoteluri, fabrici, ziare şi televiziuni, benzinării, active financiare şi multe altele. O surpriză a fost apariţia Arhiepiscopiei Craiovei în acţionariatul unei firme care intermediază vânzări de energie. Conform Reportingproject.net (2007), deşi nu se compară cu câştigurile altor traderi, cele ale firmei Elcomex IEA au totuşi una şi aceeaşi sursă: facturile mari pe care le plătesc românii la electricitate. Argumentul Patriarhiei a fost că profiturile sunt direcţionate spre acţiuni caritabile - susţinerea financiară a unor pelerinaje, dar şi spre sponsorizarea unei staţii de radio religioase.

O dată depăşite surprizele, „glazura” titlurilor de ziar şi ineditele nume de firme (precum Terra Crucis, Pro Ortodoxia SRL, Chivotul Mare SRL, Apa Stareţului SA, Buna Vestire SRL), trebuie spus că deşi deţine o avere considerabilă şi are la conducere un înalt prelat care ştie să gestioneze afaceri, BOR pare depăşită încă, cel puţin la număr de companii, de celelalte culte, aparent mai întreprinzătoare. Totuşi, retrocedarea unor terenuri, după 1990, a fost una dintre primele oportunităţi pentru ca entităţi ale bisericii să devină asociate, în diverse companii, contribuind la afacerile respective cu proprietăţile imobiliare.

Eliminarea intermediarilor şi practicile dubioase

Patriarhul Daniel, spune jurnalistul Florian Bichir, a pus ordine în activităţile comerciale ale BOR şi a decis să elimine, pe cât posibil, intermediarii. „De ce să construiască un SRL biserici, când ele pot fi construite de o firmă a BOR?”, a explicat Bichir. Aşa că s-a înfiinţat compania Chivotul Mare. Cu alte cuvinte, dacă primăriile de sector din Bucureşti, de exemplu, vor aloca milioane de euro pentru construirea unor lăcaşuri de cult-ca până acum, firma bisericii va dori să aibă întâietate când se va alege compania de construcţii. Apoi, preoţii au fost îndemnaţi să acceseze fonduri europene pentru diverse activităţi, cum ar fi repararea bisericilor. Procedurile sunt însă prea complicate pentru o categorie ca preoţii de ţară, afirmă Bichir. Altfel, pentru întreţinerea zilnică a afacerilor, BOR are destui specialişti. Sunt preoţi cu studii economice, alţii cu studii juridice-aşa că business-urile vor fi administrate adecvat, adaugă jurnalistul.

Radu Zilişteanu, consultant imobiliar, fixeaza contextul, într-un material publicat pe blogul lui, avertizând şi asupra unor practici netransparente ale unor reprezentanţi ai bisericii: “S-a vorbit destul de puţin despre afacerile aflate sub oblăduirea BOR. Alegerea lui Daniel ca Patriarh al BOR adeschis calea către o altă abordare a afacerilor. În glumă, un prieten zicea că Daniel este CEO al BOR. El a transferat trustul de presă pe care îl oblăduia la Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, Trinitas, în grădina Patriarhiei. Pe de altă parte, biserica deţine suprafeţe uriaşe de teren, pe care le poate administra cum doreşte şi au apărut scandaluri înăbuşite despre acest subiect.”

El a precizat, pentru presa.nu: „Ştiu o parohie în Bucureşti, care şi-a înjumătăţit terenul, pentru a face loc unei clădiri de birouri. Parohul i-a cerut investitorului două milioane de euro pentru teren, dar în acte au trecut numai 500 de mii. Restul i-a păstrat el."

La rândul lui, jurnalistul Florian Bichir ştie că în Bucureşti BOR deţine o mulţime de spaţii comerciale, dar că ele au fost închiriate, până recent, la preţuri sub cele ale pieţei. La rândul lor, chiriaşii le subînchiriau obţinând profituri mari. O altă situaţie pe care BOR a decis să o elimine.

Un critic al fiscalităţii excesive: Ziarul Lumina

Odată cu deschiderea unor noi afaceri proprii, BOR devine şi jucător activ pentru reducerea taxelor şi impozitelor. Ziarul Lumina, proprietate a trustului media al Patriarhiei BOR, a scris, la 28 octombrie: „Statele din Uniunea Europeană iau măsuri pentru a face faţă crizei. În timp ce unii se gândesc ce impozite să mai introducă şi cu cât să crească taxele, cele mai multe state occidentale au anunţat reduceri semnificative ale impozitelor pentru a relansa activitatea economică. (…). Sunt prezentate beneficiile: câştiguri mai mari, creşterea puterii de cumpărare, a producţiei şi crearea locurilor de muncă. Concluzia: “În România, reprezentanţii Guvernului gândesc invers omologilor lor din ţările europene. Dacă aceştia vor să scadă taxele şi impozitele pentru relansarea economiei, în România, Guvernul are în vedere pentru 2010 o reformă a veniturilor, pentru a majora nivelul contribuţiilor vărsate la buget.”

Potrivit proiectului noului Cod Fiscal, cultele religioase vor beneficia, totuşi, de facilităţi, noutatea fiind scutirea de impozitul pe profit la înstrăinarea activelor. Cum Biserica deţine numeroase proprietăţi imobiliare, rezultă că vânzarea lor va fi scutită de taxe. Alte facilităţi, mai vechi, se referă la scutiri la vânzarea obiectelor de cult, chirii, despăgubiri în urma retrocedărilor, cu condiţia ca banii economisiţi să fie folosiţi pentru activităţi specifice cultelor.

Fără a face o comparaţie, merită amintite două situaţii când privilegiile fiscale au devenit îngrijorătoare. În Statele Unite, explică Radu Zilişteanu, cultele religioase nu plăteau deloc impozite, aşa că apăruseră afaceri speculative - de exemplu o firmă a unei biserici care fabrica maşini fără a plăti taxe. Fiscul american a reacţionat, păstrând scutirile numai pentru afacerile legate de obiectele de cult. Un al doilea: Comisia Europeană a anunţat recent că verifică facilităţile fiscale acordate de statul italian Bisericii Catolice, care plăteşte doar o jumătate din impozitul datorat pentru afacerile sale - şcoli, clinici medicale, hoteluri - economisind astfel un miliard de euro. UE consideră că ar putea fi vorba despre „ajutoare de stat ilegale”.

Subvenţii-record

În ultimii 10 de ani, a scris Evenimentul zilei, subvenţiile de stat acordate cultelor religioase au crescut de peste 30 de ori. Dacă în 1998 erau trei milioane de dolari, în ultimii ani au fost câte 100 de milioane de euro. Când, în primăvară, ministrul Culturii, Theodor Paleologu, le-a cerut parlamentarilor să renunţe la construirea celor 800 de biserici, plănuită pentru 2009, fiindcă e criză şi nu sunt bani, a fost refuzat. Potrivit unui raport al Asociaţiei Umaniste Române, care militează pentru „un stat secular”, banii ar fi chiar mai mulţi, fiind prevăzută construirea nu a 800, ci a 2300 de biserici.

Parteneriatul dintre politicieni şi cultele religioase a fost şi mai vizibil în campania electorală pentru prezidenţiale, iar „analiştii vorbesc despre o confuzie între stat şi Biserică, întreţinută «mai ales de oamenii politici», in pofida statutului laic al ţării.”, potrivit unui comentariu al agenţiei France Presse.

Astfel, cu susţinere politică garantată - şi de aici subvenţii sigure (ca şi în alte ţări europene), cultele religioase îşi pot mări influenţa cu ajutorul banilor obţinuţi, atât din creşterea impresionantă a sumelor primite de la stat, cât şi din -  mai nou în cazul unora - propriile afaceri.

Pentru a comenta trebuie sa te inregistrezi.